Cadrul natural

      Datorita pozitiei geografice, satul Cozmeşti are un climat continental destul de pronuntat, integrandu-se in tinutul climatic al dealurilor inalte. In afara de pozitia geografica si relief, clima vaii Siretului din sectorul Pascani tine si de alti factori, mai importanti fiind radiatia solara si circulatia generala a maselor de aer anticiclonale atlantice - si directia vaii Siretului ( N-S ), care canalizeaza curentii de aer. Cantitatea de radiatie solara, la nivelul solului este destul de ridicata, avand influenta deosebita asupra temperaturii aerului, valoarea medie fiind de 8,3 0C.

      Circulatia generala a maselor de aer are impact asupra succesiunilor starilor de vreme si asupra tipului de climat. Deasupra intregii Moldove predomina masele de aer temperat-continental care vin dinspre est si care aduc uscaciune, apoi masele de aer polar aducand racirea brusca a vremii, iar cele atlantice si mediteraneene aducand precipitatii.

      Cantitatea medie de precipitatii variaza intre 600-700 mm anual. Intr-un an cad precipitatii cam 100-110 zile, in cea mai mare parte sub forma de ploaie.

      Alte fenomene meteorologice, afectand agricultura, sunt : grindina - vara, iar toamna burnita de lunga durata, ceata, brumele timpurii si tarzii, si fenomenele de inghet, intre 11-20 octombrie cel mai timpuriu si intre 10-25 aprilie cel mai tarziu.

      Datorita particularitatilor fizico-geografice, caracterul general al climatului in zona Pascani prezinta diferentieri care permit cel putin doua concluzii :

      - microclimatul de vale, localizat pe terasele inferioare ale raului Siret, caracterizat prin salturi mari de temperatura de la vara la iarna, dar si diurne. De mentionat frecvente inversiuni termice, ceturi, brume, umezeala relativ accentuata.

      - microclimatul de terasa si versanti insoriti, implica temperaturi medii anuale in jur de 8,5 0C, insolatie mai accentuata vara si umezeala relativ mai redusa decat in Lunca Siretului.

      Apele de suprafata sunt reprezentate de raul Siret, de afluentii sai, de lacurile, iazurile si helesteele amenajate de om. Siretul, la o altitudine de 209 m fata de nivelul marii, se distinge printr-o vale, cu directia N-S, cu un grad inalt de meandrare si o panta medie de 0,5 m la km. Scurgerea medie anuala a Siretului la Lespezi este de 27,2 m3/s.

      Vegetaţia este caracteristică zonelor de podiş. Pădurea ocupă suprafeţe restrânse în localitate, pe dealurile din apropiere, la Ciohorani, Bratesti, Muncel. Domină fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul. Arbuştii au o dezvoltare restrânsă, fiind reprezentaţi prin alun, vornicel, dârmoz, corn, soc. Pajiştile sunt domiate de paiuşcă, pieptănăriţă, ovăzcior, trifoi. În locurile mlăştinoase creşte papura, rogozul, nufărul galben, lintiţa, săgeata apei.

      Fauna este caracteristică pădurilor de fag din apropiere. Întâlnim astfel căprioara, mistreţul, vulpea, iepurele, la care se adaugă dihorul, popândăul, şoareci, etc. Dintre păsări: vrabia, sturzul, mierla, porumbelul sălbatic, graurul, uliul. Băltile din Lunca Siretului gazduiesc raţa sălbatica, gâsca sălbatică, bâtlanul, pescăruşul albastru şi numeroşi batracieni.

      În apă vieţuiesc crapul, cleanul, linul, şalăul, carasul, roşioara.

      Factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiloiluviale podzolite ( vest ), iar pe şesul Siretului , soluri aluviale şi lăcovişti. Acestea din urmă apar în jurul izvoarelor şi meandrelor din albia majoră a Siretului. În stânga acestuia sunt soluri argiloiluviale cenuşii şi cernoziomuri levigate slab şi moderat, care oferă condiţii bune pentru culturile de grâu, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi şi altele.

          In faza sa iniţială de existentă, satul avea un alt amplasament, in partea de sud-vest a localităţii de azi, lângă calea ferată construită între timp, în locul numit "La Balta". Pentru ca era o zona lipsită de apa potabilă, dar şi inundabilă, când veneau apele de la pădure, locuitorii s-au strămutat treptat pe actualul amplasament, ultimii, în urma reformei agrare din 1864.

         Prima menţiune documentară a localităţii, sub numele actual de Cozmesti datează de la 4 aprilie 1502, când Ştefan cel Mare întăreşte lui Cristea şi surorii sale Nastea, "satul Sendreşti, numit acum Cozmesti, cu loc de moara pe Şiret.  Acest document se găseşte în "Catalogul documentelor moldoveneşti", Arhiva Centrală din Bucureşti, vol.l.

• Localiatea Cozmeşti se află situată in partea de NE a tarii, in judeţul Iasi, pe valea râului Siret la 10 km pe drumul naţional ce leaga localităţile Paşcani şi Roman.
• Accesul se poate face pe calea ferata Paşcani - Roman cu coborâre în staţia Muncel. Sau pe sosea pe drumul judeţean la Paşcani Mircesti.
  

PREZENTARE

Se poate spune despre Cozmeşti că este un sat deosebit. Şi nu doar natura îl face deosebit ci şi oamenii. Întotdeauna Cozmeştenii au avut inima deschisă. Oricine este binevenit şi respectat, oamenii sunt ospitalieri şi comunicativi. Chiar dacă au trecut prin multe in viaţa bătânii acestui sat au ramas adevarate "mine" de bunătate şi înţelepciune.

În general oamenii din Cozmeşti lucrează în agricultură. Insa apropierea faţă de oraşulo Paşcani a facut ca multi dintre ei sa lucreze în industrie. Acum că industria trece printr-o periada de declin oamenii se orientează spre agricultură mai mult.

Indiferent de ceea ce lucrează Cozmeştenii fac cu toata inima.

Se poate spune despre oamenii din Cozmeşti ca sunt deosebiţi. De aici au ieşit oameni valoroşi despre care vom scrie căt de curând. Un mare merit il au aici si cei care formează oameni, acei oameni deosebiţi care prin multă îngăduinţă şi cu multă dragoste invată generaţii după generaţii de elevi. Ii invit pe toţi cei care au un cuvânt de apreciere pentru foştii dascăli sa acceseze pagina de FORUM şi să scrie mulţumirile lor acolo.